e-Factura în 2026: termene, amenzi, B2C și ce se schimbă în practică pentru firma ta
Regulile e-Factura s-au schimbat de cel puțin opt ori din 2022, iar o mare parte din ce circulă online e depășit. Aici ai regulile în vigoare la 24 octombrie 2026, cu articolul de lege pentru fiecare, și ce înseamnă ele, concret, în ziua ta de lucru.

Pe scurt
- Între firme (B2B), factura originală este fișierul XML cu sigiliul Ministerului Finanțelor din RO e-Factura. PDF-ul trimis pe email e doar o copie de vizualizare1.
- Din 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere este de 5 zile lucrătoare de la data facturii, nu de 5 zile calendaristice, cum a fost în a doua jumătate a lui 2024 și în 20251.
- O factură B2B emisă pe lângă sistem se amendează cu 15% din valoarea ei, separat la furnizor și la clientul care o înregistrează1.
- Întârzierile se amendează o dată pe lună calendaristică: pentru majoritatea SRL-urilor, cu 1.000–2.500 lei1.
- Facturile către persoane fizice (B2C) se raportează și ele, cu 13 zerouri în loc de CNP dacă clientul nu ți-l dă. Clientul primește factura ca până acum1.
- Persoanele fizice care facturează doar cu CNP nu mai sunt obligate să folosească sistemul din 1 iunie 2026. PFA-urile, care au cod fiscal, rămân obligate2.
Despre e-Factura s-a scris mult, dar o bună parte din ce găsești azi pe internet e depășit. Ordonanța care reglementează sistemul a fost modificată de cel puțin opt acte normative din 2022 încoace, iar termenul de transmitere s-a schimbat de două ori1. Mai jos ai regulile în vigoare la 24 octombrie 2026, cu articolul de lege pentru fiecare, și partea despre care se scrie mai puțin: ce se schimbă efectiv în ziua ta de lucru.
Ce este RO e-Factura și de ce PDF-ul nu mai e factura
RO e-Factura este sistemul național prin care facturile circulă ca fișiere electronice structurate. Baza legală este OUG 120/2021, aprobată cu modificări prin Legea 139/20221,3.
Legea definește factura electronică drept o factură emisă, transmisă și primită într-un format structurat, XML, care permite procesarea automată. Structura trebuie să respecte standardul european SR EN 16931-1 și specificațiile naționale RO_CIUS (art. 2 și art. 4 din OUG 120/2021)1.
Diferența practică e mare. Exemplarul original al facturii este fișierul XML pe care sistemul aplică sigiliul electronic al Ministerului Finanțelor. Sigiliul se aplică doar dacă fișierul trece verificarea de structură. Altfel primești un mesaj de eroare, corectezi și retrimiți (art. 4 alin. (4)–(6))1. Un PDF obținut din XML, chiar și cu instrumentul oficial de conversie, e doar o vizualizare.
De aici vine regula pe care o repetăm cel mai des: o factură respinsă de sistem nu există legal, chiar dacă clientul a primit-o deja pe email. Pentru arhivă, păstrează XML-ul, nu doar PDF-ul. Despre cum ții ordinea în documente am scris separat, în ghidul despre organizarea documentelor.
Cine e obligat să folosească e-Factura în 2026
Pe scurt, aproape oricine emite facturi în România. Concret, la 24 octombrie 2026:
- Între firme (B2B). Între persoane impozabile stabilite în România, factura ajunge la client prin RO e-Factura, nu pe lângă sistem. Regula se aplică din 1 iulie 2024 (art. 10 alin. (1))1,4 și privește și firmele neînregistrate în scopuri de TVA, așa cum a fost și în etapa de raportare din prima jumătate a lui 20245.
- Către persoane fizice (B2C). Facturile se transmit și ele în sistem, obligatoriu din 1 ianuarie 2025 (art. 10^1)1.
- Către instituții publice (B2G). Obligatoriu din 1 iulie 2022, iar instituțiile pot plăti doar facturile primite prin sistem3.
- Către firme străine înregistrate în scopuri de TVA în România. Din 1 ianuarie 2026, furnizorii stabiliți în România transmit prin sistem și aceste facturi. Firmele nerezidente pot opta să folosească sistemul pentru propriile facturi (art. 10 alin. (1^1)–(1^2))1.
- PFA, întreprinderi individuale și familiale. Au cod de identificare fiscală, așa că urmează aceleași reguli ca o firmă.
Excepțiile reale sunt puține și le găsești mai jos. Un lucru de clarificat de la început: e-Factura și raportarea SAF-T (declarația D406) sunt obligații diferite, cu termene și reguli diferite, chiar dacă ambele trec prin ANAF.
Calendarul: cum s-a ajuns aici, 2022–2026
Ca să înțelegi de ce circulă atâtea informații contradictorii, uită-te la ritmul schimbărilor. Fiecare rând din tabel a fost, la vremea lui, „ultima versiune”.
| Data | Relația | Ce s-a schimbat | Actul |
|---|---|---|---|
| 1 iul. 2022 | B2G | Facturi electronice obligatorii către instituțiile publice | Legea 139/2022, art. II |
| 1 ian. 2024 | B2B | Raportare obligatorie a facturilor B2B; factura pe hârtie sau PDF încă se trimitea clientului; termen 5 zile lucrătoare | Legea 296/2023, art. LIX |
| ian.–mar. 2024 | B2B | Fără amenzi pentru raportarea întârziată | Legea 296/2023, art. LIX alin. (8) |
| 1 iul. 2024 | B2B | Factura circulă doar prin sistem; amenda de 15%; termen 5 zile calendaristice | OUG 120/2021, art. 10 și 13^2 |
| 1 iul. 2024 | B2C | Raportare opțională a facturilor către persoane fizice | OUG 120/2021, art. 10^1 alin. (1) |
| 1 ian. 2025 | B2C | Raportare obligatorie; 13 zerouri dacă lipsește CNP-ul | OUG 120/2021, art. 10^1 alin. (2)–(3) |
| 1 iul. 2025 | B2C | Încep amenzile pentru B2C | OUG 120/2021, art. 13^2 alin. (1) lit. d) |
| 1 ian. 2026 | B2B și B2C | Termen de 5 zile lucrătoare; intră facturile către nerezidenți înregistrați în scopuri de TVA în România | OUG 89/2025, art. X |
| 1 iun. 2026 | Persoane fizice cu CNP | Nu mai sunt obligate; pot opta | Legea 88/2026 |
| 1 iul. 2030 | B2B în UE | Raportare digitală europeană (ViDA) | Directiva (UE) 2025/516 |
Sursa: OUG 120/2021 (consolidat), Legea 139/2022, Legea 296/2023, OUG 89/2025, Legea 88/2026, Comisia Europeană (ViDA)
Două lucruri merită reținute. Primul: în prima jumătate a lui 2024, transmiterea în sistem era doar o raportare. Factura legală era tot cea trimisă clientului ca până atunci, iar încălcările din primele trei luni nu se amendau (Legea 296/2023, art. LIX)5. Al doilea: abia din 1 iulie 2024 factura B2B a început să circule numai prin sistem1,4.
Termenul de transmitere: 5 zile lucrătoare și cum se numără
Din 1 ianuarie 2026, ai la dispoziție 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii ca s-o transmiți în RO e-Factura, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la termenul legal de emitere. Regula e aceeași pentru B2B și pentru B2C (art. 10 alin. (7) și art. 10^1 alin. (2^1), modificate prin OUG 89/2025)1. Termenul legal de emitere e, de regulă, data de 15 a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea sau prestarea (art. 319 alin. (16) din Codul fiscal)6.
| Perioada | Termenul | Actul |
|---|---|---|
| 1 ian. – 30 iun. 2024 | 5 zile lucrătoare | Legea 296/2023, art. LIX alin. (6) |
| 1 iul. 2024 – 31 dec. 2025 | 5 zile calendaristice | OUG 115/2023, art. LXVII; OUG 69/2024 |
| din 1 ian. 2026 | 5 zile lucrătoare (calcul după Regulamentul 1182/71) | OUG 89/2025, art. X |
Sursa: OUG 120/2021 (consolidat), art. 10 alin. (7)
Termenul se calculează după Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71, la care trimite ordonanța1,7. Regulamentul spune două lucruri utile. Ziua în care are loc evenimentul, aici data facturii, nu se numără. Iar zilele lucrătoare sunt toate zilele, în afară de sâmbete, duminici și sărbători legale (art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (1))7.
Un exemplu
O factură datată luni, 2 noiembrie 2026, se numără din ziua următoare: marți 3, miercuri 4, joi 5, vineri 6 și luni 9 noiembrie. Ultima zi de transmitere este, deci, 9 noiembrie 2026. Calculul e făcut de noi, pe regulile de mai sus7. Dacă în interval cade o sărbătoare legală, termenul se prelungește cu o zi lucrătoare.
De ce contează diferența: între iulie 2024 și decembrie 2025, termenul era de 5 zile calendaristice, iar weekendul se număra. Multe ghiduri, ba chiar și un anunț mai vechi de pe pagina Ministerului Finanțelor, vorbesc încă de zile calendaristice1,4.
În practică, regula cea mai sigură e să nu aștepți termenul: transmite factura în ziua în care o emiți. Firmele care strâng facturile și le încarcă toate la final de lună sunt exact cele care ajung să plătească amenzile lunare.
Facturile către persoane fizice (B2C)
Din 1 ianuarie 2025, facturile emise către persoane fizice se transmit și ele în RO e-Factura, fie că ești sau nu plătitor de TVA. Fac excepție bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate (art. 10^1 alin. (2))1.
Diferența față de B2B e importantă: în B2C, transmiterea în sistem e o raportare. Clientul persoană fizică primește în continuare factura pe canalul obișnuit, pe hârtie sau pe email (art. 10^1 alin. (4))1.
CNP sau 13 zerouri
Nu ești obligat să ceri CNP-ul clientului. Dacă persoana fizică nu îți dă un cod fiscal, completezi în factură un cod format din 13 zerouri (0000000000000). CNP-ul se trece doar dacă clientul alege să se identifice cu el (art. 10^1 alin. (3))1.
Din 1 iunie 2026 apare o nuanță: persoanele fizice care s-au înscris, opțional, în registrul RO e-Factura nu mai intră în regimul B2C. Ele primesc facturile prin sistem, ca o firmă2.
Persoanele fizice care facturează cu CNP: ce s-a schimbat la 1 iunie 2026
Aici circulă cele mai multe informații greșite, pentru că regula s-a schimbat de trei ori în șase luni. OUG 89/2025 obliga persoanele fizice identificate fiscal doar prin CNP să se înscrie în registrul obligatoriu până la 15 ianuarie 2026. OG 6/2026 a amânat obligația până la 1 iunie 2026. Legea 88/2026 a eliminat-o (art. 10^10 din OUG 120/2021)2.
Rezultatul, la 24 octombrie 2026: o persoană fizică fără cod fiscal de firmă, care facturează, de exemplu, drepturi de autor, nu este obligată să folosească RO e-Factura. Poate opta, înscriindu-se în registrul opțional2. Afirmația contrară apare încă în presă și pe site-urile unor furnizori de semnături electronice, dar legea în vigoare spune altceva.
Atenție, PFA-ul nu e în această situație. PFA-urile, întreprinderile individuale și cele familiale au cod de identificare fiscală și urmează regulile B2B și B2C de mai sus.
Agricultorii și alte categorii scutite
Fermierii persoane fizice din regimul special pentru agricultori nu sunt obligați să folosească sistemul, iar din 1 iunie 2026 scutirea e permanentă. La fel, misiunile diplomatice și institutele culturale străine (art. 10^5–10^7)1,2. Dacă livrezi către aceste persoane, nu trebuie să transmiți facturile prin sistem, decât dacă ele s-au înscris voluntar1.
Ce nu trece prin e-Factura
Lista excepțiilor e scurtă și s-a îngustat la 1 ianuarie 2025, prin OUG 138/20241:
- bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate;
- facturile pentru livrări intracomunitare, când clientul stabilit în România îți dă un cod de TVA din alt stat membru;
- operațiunile din afara sferei TVA pentru care Codul fiscal nu cere factură (art. 10^3)1.
Între iulie și decembrie 2024 erau scutite toate facturile simplificate. Din 2025, o factură simplificată care nu e bon fiscal trece prin sistem, ca oricare alta1. Autofacturile, emise de client în numele furnizorului, se tratează ca B2B (art. 10^4)1.
Amenzile: 15% din factură și amenzile pe lună
Ordonanța are două feluri de sancțiuni și e important să nu le confunzi (art. 13^2)1.
Prima privește facturile B2B care ocolesc sistemul. Dacă emiți o factură B2B în afara RO e-Factura, amenda este de 15% din valoarea totală a facturii. Aceeași amendă, separat, o primește clientul care primește și înregistrează în contabilitate o astfel de factură. Plafoanele obișnuite pentru contravenții nu se aplică aici1.
Ca să vezi ordinul de mărime, un calcul făcut de noi: o factură de 10.000 lei plus TVA 21%, adică 12.100 lei, emisă pe lângă sistem, înseamnă 1.815 lei amendă pentru furnizor și încă 1.815 lei pentru client (15% × 12.100 lei)1,6. Cota standard de TVA de 21% se aplică din 1 august 2025 (art. 291 alin. (1) din Codul fiscal)6.
A doua privește întârzierile. Transmiterea peste termen se amendează o singură dată pe lună calendaristică, oricâte facturi întârziate ai avea în luna respectivă. Suma depinde de categoria în care te încadrează ANAF1:
| Fapta | Contribuabili mari | Contribuabili mijlocii | Alte persoane juridice și persoane fizice |
|---|---|---|---|
| Factură B2B emisă în afara sistemului (furnizorul) | 15% din valoarea totală | 15% din valoarea totală | 15% din valoarea totală |
| Factură B2B primită și înregistrată în afara sistemului (clientul) | 15% din valoarea totală | 15% din valoarea totală | 15% din valoarea totală |
| Transmitere B2B peste termen (pe lună calendaristică) | 5.000–10.000 lei | 2.500–5.000 lei | 1.000–2.500 lei |
| Transmitere B2C peste termen sau lipsă (din 1 iul. 2025, pe lună) | 5.000–10.000 lei | 2.500–5.000 lei | 1.000–2.500 lei |
Sursa: OUG 120/2021, art. 13^2 alin. (1)–(3)
Majoritatea SRL-urilor mici sunt în ultima categorie, cu 1.000–2.500 lei. Titlul care a circulat în presă, despre persoane fizice care riscă 10.000 de lei, amestecă benzile: 5.000–10.000 lei e intervalul pentru contribuabilii mari1. Pentru B2C, amenzile se aplică din 1 iulie 20251.
Factura respinsă, contestată sau neprimită: ce faci
Factura a fost respinsă
Dacă fișierul nu trece verificarea, nu primește sigiliul și nu există ca factură. Primești un mesaj de eroare, corectezi și retrimiți (art. 4)1. Termenul de transmitere rămâne însă cel calculat de la data facturii, așa că o respingere lăsată pe mâine te poate costa amenda lunară.
Clientul nu e de acord cu factura
O factură comunicată prin sistem nu poate fi „returnată”. Clientul scrie un mesaj în sistem, iar corectura se face printr-o factură de stornare sau de corectare, după art. 330 din Codul fiscal, transmisă tot prin RO e-Factura (art. 4 alin. (7)–(10))1,6.
Nu ai primit o factură
Data la care o factură e comunicată clientului este data la care devine disponibilă pentru descărcare în sistem. Dacă plătești la livrare și nu primești factura prin sistem la timp, ai dreptul să notifici ANAF (art. 10^9)1.
Sistemul nu funcționează
Dacă RO e-Factura nu funcționează cel puțin 24 de ore, obligația de transmitere se suspendă până la repunerea în funcțiune. Emiți factura după regulile obișnuite și o încarci după aceea. Perioadele de nefuncționare sunt publicate de ANAF și de Ministerul Finanțelor (OUG 115/2023, art. LXXI)8.
Accesul în SPV: cui aparține
Firmele lucrează cu RO e-Factura prin Spațiul Privat Virtual (SPV) al ANAF, cu un certificat digital calificat. Procedura de acces se mai schimbă, așa că verifică pașii actuali pe site-ul ANAF înainte să începi. Dacă abia ți-ai înființat firma, accesul la SPV e unul dintre primii pași de după înființare.
Lecția practică nu e tehnică. Accesul trebuie să aparțină firmei, nu unei persoane. Dacă singurul certificat cu acces la SPV e pe numele unui angajat care pleacă, firma rămâne fără acces la propriile facturi până obține altul. Recomandarea noastră: cel puțin două persoane cu acces, de obicei administratorul și contabilul, și o evidență a datei la care expiră fiecare certificat.
Ce urmează: ViDA și raportarea europeană din 2030
La nivel european, pachetul ViDA (VAT in the Digital Age, adică TVA pentru economia digitală), adoptat în martie 2025 prin Directiva (UE) 2025/516, introduce raportarea digitală pentru tranzacțiile B2B între statele membre de la 1 iulie 2030. Statele care au deja sisteme naționale în timp real, cum e România, trebuie să le alinieze la modelul european până la 1 ianuarie 20359.
Pentru firma ta, asta înseamnă că e-Factura nu dispare, ci se va schimba din nou, mai ales pentru livrările către alte state membre. La data acestui articol nu am găsit un proiect românesc de transpunere. Iar calendarul de mai sus arată că regulile naționale s-au modificat în fiecare an din 2023 încoace, așa că verificăm din nou acest articol la sfârșitul anului.
Cum lucrăm la Lexco
Noi, la Lexco, ne uităm întâi la fluxul real al facturilor, nu la cel teoretic: de unde pleacă o factură, cine o emite, cine o încarcă și unde se blochează. Reparăm întâi datele clienților, apoi procesul, și abia la final vorbim despre termene, pentru că termenele se respectă aproape singure când restul e în ordine.
Partea de e-Factura e o bucată din contabilitatea lunară pe care o ținem pentru firme din Iași și din toată țara, cu aceiași oameni lună de lună. Dacă emiți facturi cu emoții, scrie-ne: Mihaela Neacsu răspunde personal mesajelor primite prin site, în cel mult o zi lucrătoare, și ne uităm împreună o dată pe flux.
Ce să verifici în firma ta: lista scurtă
- Datele clienților (cod fiscal, denumire, adresă) sunt actuale în programul de facturare.
- Fiecare factură e transmisă în ziua emiterii, nu strânsă la final de lună.
- Știi cine încarcă facturile și cine urmărește mesajele de eroare din SPV.
- Accesul la SPV e al firmei, pe cel puțin două persoane, iar data de expirare a certificatelor e notată.
- Verifici lunar că facturile primite în SPV apar în contabilitate, și invers. E una dintre verificările care țin de contabilitatea lunară.
- Ai o regulă clară pentru clienții persoane fizice: CNP doar dacă ți-l dau, altfel 13 zerouri.
- Facturile către firme străine cu cod de TVA românesc trec prin sistem din ianuarie 20261.
Întrebări frecvente
Care este termenul de transmitere în e-Factura în 2026?
Cinci zile lucrătoare de la data facturii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la termenul legal de emitere, care e de regulă data de 15 a lunii următoare. Ziua facturii nu se numără, iar sâmbetele, duminicile și sărbătorile legale nu sunt zile lucrătoare1,7.
Ce amenzi există pentru e-Factura în 2026 și cine le plătește?
Pentru o factură B2B emisă în afara sistemului, 15% din valoarea ei, aplicată separat furnizorului și clientului care o înregistrează. Pentru întârzieri, o amendă pe lună calendaristică: 1.000–2.500 lei pentru majoritatea firmelor, 2.500–5.000 lei pentru contribuabilii mijlocii și 5.000–10.000 lei pentru cei mari1.
Trebuie să cer CNP-ul clientului persoană fizică?
Nu. Dacă clientul nu îți dă un cod fiscal, folosești un cod din 13 zerouri. CNP-ul se trece doar dacă persoana alege să se identifice cu el1.
Persoanele fizice care facturează cu CNP sunt obligate la e-Factura?
Nu, din 1 iunie 2026 nu mai sunt obligate, dar pot opta, înscriindu-se în registrul opțional. PFA-urile au cod fiscal și nu intră în această excepție2.
PFA-ul neplătitor de TVA trebuie să folosească e-Factura?
Da. Obligația privește persoanele impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, atât pentru facturile către firme, cât și pentru cele către persoane fizice1,5.
Surse și referințe
- Guvernul României (2021). Ordonanța de urgență nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, text consolidat la 01.06.2026. Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
- Parlamentul României (2026). Legea nr. 88/2026, art. III (modificarea OUG 120/2021) și art. IV (intrarea în vigoare la 1 iunie 2026). Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
- Parlamentul României (2022). Legea nr. 139/2022 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021, art. II (facturarea electronică B2G de la 1 iulie 2022). Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
- Ministerul Finanțelor (2026). RO e-Factura, pagina oficială a sistemului (etapele B2B și B2C, anunțuri). Consultată la 24.10.2026. mfinante.gov.ro
- Parlamentul României (2023). Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, art. LIX (etapa de raportare B2B, ianuarie–iunie 2024). Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
- Parlamentul României (2015). Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 291 alin. (1), art. 319 alin. (16) și art. 330, text consolidat la 18.10.2026. Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
- Consiliul Comunităților Europene (1971). Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor, art. 2 și art. 3. Jurnalul Oficial L 124, 8.6.1971. EUR-Lex. eur-lex.europa.eu
- Guvernul României (2023). Ordonanța de urgență nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale…, art. LXXI (nefuncționarea sistemului). Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
- Comisia Europeană, DG Fiscalitate și Uniune Vamală (2025). VAT in the Digital Age (ViDA): Directiva (UE) 2025/516, Regulamentul (UE) 2025/517 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/518. Consultată la 24.10.2026. taxation-customs.ec.europa.eu


