Primul contract mare: termene de plată, penalități de întârziere și verificările de dinainte de semnare

Între firme, termenul de plată are un plafon de 60 de zile, iar dobânda pentru întârziere curge automat, fără somație. Aici ai regulile în vigoare la 24 octombrie 2026, cu articolul de lege pentru fiecare, un calcul pe o factură concretă și verificările care îți protejează deducerea TVA.

Mâini semnând un document pe un birou luminos

Pe scurt

  • Între firme, termenul de plată din contract nu poate depăși, ca regulă, 60 de zile. Dacă contractul nu spune nimic, dobânda curge automat după 30 de zile de la primirea facturii1.
  • Dobânda legală penalizatoare între profesioniști este rata de referință a BNR plus 8 puncte procentuale: 14,50% pe an în al doilea semestru din 20262,3,4. Nu o confunda cu rata generală din OG 13/2011, rata de referință plus 4 puncte2.
  • Pe lângă dobândă, poți cere echivalentul în lei a 40 de euro și costurile rezonabile de recuperare1.
  • Dacă cumperi de la o firmă declarată inactivă, pierzi deducerea cheltuielii și a TVA (art. 11 alin. (7) din Codul fiscal)5. Statutul îl verifici gratuit, în datele publice ANAF6.
  • Factura între două firme trece prin RO e-Factura. Amenda de 15% îi privește și pe furnizor, și pe clientul care înregistrează o factură emisă pe lângă sistem7.

Pe internet găsești două greșeli repetate despre contractele dintre firme. Prima: că 30 de zile ar fi termenul maxim legal de plată. E doar termenul care se aplică atunci când contractul tace; plafonul este de 60 de zile (Legea 72/2013)1. A doua: o singură „dobândă legală”, de obicei cea generală din OG 13/2011, deși între firme rata e mai mare cu 4 puncte procentuale2. Mai jos ai regulile în vigoare la 24 octombrie 2026, verificările de făcut înainte de semnare și un calcul pe o factură concretă, ca să vezi ordinul de mărime.

60de zile, termenul maxim de plată între firme, ca regulă1
30de zile, termenul implicit când contractul nu spune nimic1
14,50%pe an, dobânda legală penalizatoare între firme, semestrul II 20262,4
40de euro, daunele minimale pentru o plată întârziată1

De ce un contract mare se judecă la a treia factură

Primul contract mare aduce entuziasm, iar entuziasmul e exact starea în care se semnează clauze regretate mai târziu. De obicei nu din rea-credință, ci pentru că nimeni nu a pus întrebările incomode la început. Un contract bun nu se vede la semnare. Se vede la a treia factură neîncasată sau la primul control în care cineva întreabă de ce ai dedus TVA de la un furnizor inactiv.

Înainte de cifre, clarifică trei lucruri. Când se plătește, concret: „la livrare” nu înseamnă nimic dacă nu scrie cine confirmă livrarea și în cât timp. Ce se întâmplă când se schimbă ce ai de făcut: cine cere modificarea, cine o estimează, cine o aprobă. Și cum se iese din contract, pentru fiecare parte. Restul articolului e despre partea care are cifre în spate: termenele, dobânzile, verificările fiscale.

Verifică partenerul înainte de semnare: ONRC, ANAF, BPI

Verificările de bază durează câteva minute și se fac pe date publice. Rezultatul îl păstrezi la dosarul contractului, cu data la care ai verificat.

Registrul comerțului (ONRC)

Din datele registrului comerțului afli dacă firma există cu numele și codul fiscal din contract, cine o administrează și unde are sediul. Uită-te dacă persoana care semnează apare ca administrator sau are o împuternicire. Un contract semnat cu entitatea greșită dintr-un grup de firme e o problemă care se vede abia la recuperare.

ANAF: TVA, inactivitate, RO e-Factura

ANAF oferă gratuit un serviciu web care arată, pentru un cod fiscal și la o dată aleasă, dacă firma e înregistrată în scopuri de TVA, dacă aplică TVA la încasare, dacă e inactivă sau reactivată și dacă e înscrisă în registrul RO e-Factura. O cerere poate conține până la 100 de coduri fiscale (documentația serviciului, versiunea 9)6. Pentru un singur partener, aceleași date le vezi în căutarea publică de pe site-ul ANAF.

Insolvența (BPI)

Actele din procedurile de insolvență se publică în Buletinul procedurilor de insolvență (BPI), editat de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Citarea părților și comunicarea actelor se fac prin BPI, iar publicarea ține loc de comunicare individuală (art. 5 alin. (1) pct. 6 și art. 42 din Legea 85/2014)8. Practic, un partener intrat în insolvență nu te anunță neapărat personal: informația e în BPI.

Verificarea partenerului înainte de semnareCe verifici, unde și ce riști dacă nu verifici
Ce verificiUndeCe riști dacă nu
Firma există, cine o administrează, sediulRegistrul comerțului (ONRC)Contract semnat cu entitatea greșită sau de o persoană fără drept de reprezentare
Înregistrarea în scopuri de TVA la data facturiiANAF: căutarea publică sau serviciul webTVA greșit pe factură
Statutul de contribuabil inactivANAF: același serviciuPierzi deducerea cheltuielii și a TVA (Codul fiscal, art. 11 alin. (7))
Înscrierea în registrul RO e-FacturaANAF: același serviciuDate greșite la transmiterea facturii prin sistem
InsolvențaBuletinul procedurilor de insolvență (BPI), editat de ONRCCreanța intră în procedura de insolvență; Legea 72/2013 nu se mai aplică

Sursa: Codul fiscal art. 11 alin. (7); Codul de procedură fiscală art. 92; ANAF, serviciul web v9; Legea 85/2014 art. 5 și 42; Legea 72/2013 art. 1 alin. (2)

Partenerul inactiv: pierzi deducerea cheltuielii și a TVA

ANAF declară un contribuabil inactiv în situațiile enumerate în art. 92 alin. (1) din Codul de procedură fiscală. Printre ele: nu depune nicio declarație fiscală pe parcursul unui semestru calendaristic, nu poate fi găsit la domiciliul fiscal declarat, și-a înregistrat inactivitatea temporară la registrul comerțului, durata de funcționare a expirat, nu mai are organe statutare sau contractul pentru sediul social a expirat9.

Consecința pentru tine, ca și client, e în art. 11 alin. (7) din Codul fiscal. Dacă achiziționezi bunuri sau servicii de la o persoană impozabilă stabilită în România după ce a fost înscrisă în registrul contribuabililor inactivi, nu ai drept de deducere nici pentru cheltuială, nici pentru TVA. Excepțiile privesc achizițiile prin executare silită și pe cele de la furnizori aflați în procedura falimentului5.

Ca ordin de mărime, un calcul făcut de noi: la un serviciu de 50.000 lei plus TVA 21%, pierzi deducerea a 10.500 lei TVA, iar cei 50.000 lei nu mai sunt cheltuială deductibilă5. Cât te costă în impozit depinde de regimul fiscal al firmei tale. Într-un contract de un an, statutul partenerului se poate schimba pe parcurs, așa că verificarea se repetă, de exemplu înainte de fiecare plată mare.

Termenul de plată între firme: maximum 60 de zile

Termenele de plată dintre profesioniști sunt reglementate de Legea 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante1.

Regula de bază: termenul de plată stabilit în contract nu poate depăși 60 de zile calendaristice. Un termen mai lung e permis doar dacă nu e abuziv față de creditor, adică nu e vădit inechitabil (art. 5 alin. (1) și art. 12)1. Poți conveni plata în rate; dobânda și despăgubirile se calculează atunci pentru fiecare rată ajunsă la scadență (art. 5 alin. (2))1.

Data facturii nu se negociază

Un client mare îți poate propune o clauză de tipul „factura se consideră primită la o lună după emitere”. Legea o sancționează cu nulitatea absolută: părțile nu pot conveni asupra datei de emitere sau de primire a facturii (art. 5 alin. (3))1. E un mod de a lungi, pe ascuns, un termen de plată care pe hârtie arată legal.

Recepția: cel mult 30 de zile

Dacă în contract există o procedură de recepție sau de verificare a bunurilor ori serviciilor, ea nu poate dura mai mult de 30 de zile de la livrare sau prestare, decât dacă părțile convin altfel și clauza nu e abuzivă (art. 3 alin. (4))1. Scrie în contract cine semnează recepția și ce se întâmplă dacă nu o semnează la timp.

Termenele de plată în contractele dintre firmeLegea 72/2013, în vigoare la 24 octombrie 2026, zile calendaristice
SituațiaTermenulDe când curgeTemeiul
Între firme, termen stabilit în contractmaximum 60 de zile; mai mult doar dacă nu e abuzivconform contractuluiart. 5 alin. (1), art. 12
Între firme, contractul nu spune nimic30 de zileprimirea facturii (sau livrarea, recepția)art. 3 alin. (3)
Procedura de recepție sau verificaremaximum 30 de zile; mai mult doar dacă e convenit și nu e abuzivlivrarea sau prestareaart. 3 alin. (4)
Firmă către autoritate contractantă30 de zile; până la 60, doar expres și justificatprimirea facturiiart. 6, art. 7 alin. (1)
Unități sanitare publicepână la 60 de zileprimirea facturiiart. 6

Sursa: Legea 72/2013 (text consolidat)

Când contractul nu spune nimic: regula celor 30 de zile

Dacă nu ați stabilit un termen de plată, dobânda penalizatoare începe să curgă automat după 30 de zile calendaristice de la data la care clientul a primit factura. Dacă data primirii e incertă sau e anterioară livrării, cele 30 de zile se numără de la livrare sau prestare; dacă există o procedură de recepție, de la încheierea ei (art. 3 alin. (3))1.

Aici e mitul cel mai răspândit: „30 de zile e termenul maxim legal între firme”. Nu e. Este termenul implicit, când contractul tace. Plafonul este de 60 de zile și poate fi depășit, cu condiția ca termenul să nu fie abuziv1.

Dobânda curge de la scadență până la plată, fără să trimiți o somație. O clauză care cere o notificare de punere în întârziere ca dobânda să curgă este considerată, prin lege, abuzivă (art. 3 alin. (2) și art. 14 lit. b))1.

Contractele cu autoritățile publice

Dacă clientul tău e o autoritate contractantă, termenul de plată este de 30 de zile calendaristice de la primirea facturii. Un termen de până la 60 de zile e posibil doar dacă e prevăzut expres în contract și în documentația de achiziție și e justificat obiectiv. Unitățile sanitare publice au, prin lege, până la 60 de zile (art. 6 și art. 7 alin. (1))1. Legea pune semn de egalitate și la dobândă: în relația cu autoritățile contractante se aplică aceeași rată ca între profesioniști2.

Dobânda penalizatoare în 2026: 14,50% pe an între firme

Dacă nu ați stabilit o dobândă pentru întârziere, se aplică dobânda legală penalizatoare, calculată după art. 3 din OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești (art. 4 din Legea 72/2013)1,2.

Două rate legale, nu una

OG 13/2011 are două rate penalizatoare, iar multe articole le amestecă2:

  • Între profesioniști și în relația cu autoritățile contractante: rata de referință a BNR plus 8 puncte procentuale (art. 3 alin. (2^1))2.
  • În celelalte raporturi: rata de referință plus 4 puncte procentuale (art. 3 alin. (2)). În raporturile care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi, rata se reduce cu 20% (art. 3 alin. (3))2.

Rata de referință este rata dobânzii de politică monetară a BNR2. Pentru un contract între două SRL-uri folosești, deci, varianta cu 8 puncte.

Regula semestrului

Rata nu se schimbă de la o zi la alta. Rata de referință în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe tot semestrul (art. 4 din Legea 72/2013)1. Rata de politică monetară a BNR este 6,50% pe an din 8 august 2024, deci era aceeași la 1 iulie 2026. BNR a menținut-o la ședințele din 15 mai și 10 august 2026, potrivit Raportului asupra inflației din august 20262,3.

Rezultă, după calculul nostru, 6,50% + 8 puncte = 14,50% pe an pentru semestrul al doilea din 2026. Aceeași valoare o publică și Comisia Europeană pentru România, pentru perioada 1 iulie–31 decembrie 20264.

Dobânda legală penalizatoare între firme, pe semestreRata de referință a BNR din prima zi a semestrului, plus 8 puncte procentuale, % pe an
Dobânda legală penalizatoare B2BRata de referință BNR
6810121416S1 2023S2 2023S1 2024S2 2024S1 2025S2 2025S1 2026S2 2026S1 2023 · Dobânda legală penalizatoare B2B: 14,75%S2 2023 · Dobânda legală penalizatoare B2B: 15,00%S1 2024 · Dobânda legală penalizatoare B2B: 15,00%S2 2024 · Dobânda legală penalizatoare B2B: 15,00%S1 2025 · Dobânda legală penalizatoare B2B: 14,50%S2 2025 · Dobânda legală penalizatoare B2B: 14,50%S1 2026 · Dobânda legală penalizatoare B2B: 14,50%S2 2026 · Dobânda legală penalizatoare B2B: 14,50%S1 2023 · Rata de referință BNR: 6,75%S2 2023 · Rata de referință BNR: 7,00%S1 2024 · Rata de referință BNR: 7,00%S2 2024 · Rata de referință BNR: 7,00%S1 2025 · Rata de referință BNR: 6,50%S2 2025 · Rata de referință BNR: 6,50%S1 2026 · Rata de referință BNR: 6,50%S2 2026 · Rata de referință BNR: 6,50%14,50%6,50%
Vezi datele
Dobânda legală penalizatoare B2BRata de referință BNR
S1 202314,75%6,75%
S2 202315,00%7,00%
S1 202415,00%7,00%
S2 202415,00%7,00%
S1 202514,50%6,50%
S2 202514,50%6,50%
S1 202614,50%6,50%
S2 202614,50%6,50%

Calculat de noi după regula semestrului (art. 4 din Legea 72/2013). Pentru S2 2024 se folosește 7%, pentru că reducerea la 6,75% a intrat în vigoare pe 8 iulie 2024, după 1 iulie. Sursa: OG 13/2011 art. 3 (note: Circularele BNR 37/2022, 1/2023, 29/2024, 35/2024); BNR, Raport asupra inflației, august 2026; Comisia Europeană (S2 2026)

Graficul arată de ce o „dobândă legală” copiată dintr-un articol din 2024 e greșită azi. În al doilea semestru din 2024, rata între firme era de 15%, pentru că la 1 iulie 2024 rata de referință era încă 7%; reducerea la 6,75% a venit abia pe 8 iulie2.

Ce urmează: orice decizie a BNR de până la 1 ianuarie 2027 contează doar pentru semestrul următor. Dobânda pentru primul semestru din 2027 va fi rata în vigoare la 1 ianuarie 2027 plus 8 puncte1,2. La data articolului, ultima decizie pe care am putut-o confirma din documentele BNR este cea din 10 august 20263.

Cum calculezi penalitățile de întârziere: exemplu pe o factură de 60.500 lei

Să luăm un serviciu de 50.000 lei plus TVA 21%, adică o factură de 60.500 lei. Cota standard de TVA de 21% se aplică din 1 august 2025, față de 19% înainte (art. 291 alin. (1) din Codul fiscal)5. Clientul plătește cu întârziere în al doilea semestru din 2026, când dobânda legală penalizatoare între firme este de 14,50% pe an2,4.

Formula, aplicată de noi: dobânda = suma restantă × 14,50% × zilele de întârziere / 365. Pe zi, asta înseamnă aproximativ 24,03 lei2.

Cât costă o factură de 60.500 lei plătită cu întârziere50.000 lei + TVA 21%, dobânda legală penalizatoare între firme de 14,50% pe an, semestrul II 2026
Zile de întârziereDobânda penalizatoarePlus daunele minimale
30721 leiechivalentul în lei a 40 de euro
601.442 leiechivalentul în lei a 40 de euro
902.163 leiechivalentul în lei a 40 de euro
1804.326 leiechivalentul în lei a 40 de euro

Calculat de noi: 60.500 lei × 14,50% × zile / 365, rotunjit la leu. Baza de 365 de zile și calculul pe suma cu TVA sunt ipotezele noastre. Cei 40 de euro se convertesc la cursul din ziua plății, așa că nu dăm o sumă în lei. Sursa: Legea 72/2013 art. 4 și 9; OG 13/2011 art. 3 alin. (2^1); Codul fiscal art. 291

Trei precizări despre calcul. Legea nu fixează explicit numărul de zile al anului: am folosit 365, iar o bază de 360 de zile ar da sume puțin mai mari. Am calculat pe suma totală facturată, cu TVA, pentru că asta datorează clientul; pentru contractul tău, confirmă baza de calcul cu contabilul. Iar dacă întârzierea trece în 2027, zilele din 2027 se calculează cu rata valabilă la 1 ianuarie 20271.

Cei 40 de euro și costurile de recuperare

Pe lângă dobândă, creditorul are dreptul la echivalentul în lei a 40 de euro, ca daune-interese suplimentare minimale. Suma e datorată de la data la care începe să curgă dobânda penalizatoare și se calculează la cursul din ziua plății (art. 9 din Legea 72/2013)1.

Comisia Europeană descrie suma ca fiind datorată pentru fiecare factură plătită cu întârziere4. Legea vorbește despre creanța plătită cu întârziere, așa că la un contract cu multe facturi mici merită o discuție cu un avocat înainte să ceri suma pentru fiecare.

Dacă recuperarea te costă mai mult, poți cere costurile rezonabile de recuperare, de exemplu cheltuielile administrative sau onorariile unui avocat ori ale unei firme de recuperare (art. 10)1,4. Nu trece în contract o sumă fixă în lei pentru cei 40 de euro: legea leagă suma de cursul din ziua plății1.

Clauzele pe care legea le consideră abuzive

Art. 14 din Legea 72/2013 enumeră clauze considerate abuzive prin simpla lor existență. Cele mai relevante pentru un prim contract mare sunt următoarele1:

  • clauza care exclude dobânda penalizatoare sau o stabilește sub nivelul dobânzii legale penalizatoare (lit. a));
  • clauza care condiționează curgerea dobânzii de o notificare de punere în întârziere (lit. b));
  • clauza care amână începutul dobânzii după momentul prevăzut de art. 3 alin. (3);
  • clauza care exclude daunele-interese suplimentare1.

Dacă negociezi „penalități de întârziere” proprii, de exemplu un procent pe zi, transformă-le în procent pe an înainte să semnezi. Un calcul făcut de noi: 0,01% pe zi înseamnă 3,65% pe an, mult sub dobânda legală penalizatoare de 14,50%; 0,1% pe zi înseamnă 36,5% pe an. Între profesioniști, un nivel sub dobânda legală penalizatoare e abuziv1,2.

Ce faci concret cu o asemenea clauză într-un contract deja semnat e o întrebare pentru un avocat, nu pentru contabil. Rolul contabilului e să-ți arate ce costă clauza, în lei.

TVA, taxare inversă și e-Factura în contract

Prețul: cu TVA sau fără

Scrie explicit dacă prețul e „plus TVA” sau „TVA inclus”. Cota standard este de 21% din 1 august 2025, iar cota redusă de 11% (art. 291 din Codul fiscal)5. Un preț negociat înainte de august 2025 „cu TVA inclus” a însemnat, după schimbarea cotei, mai puțini bani pentru furnizor din aceeași sumă.

Taxarea inversă

Taxarea inversă internă, în care clientul calculează TVA în locul furnizorului, se aplică doar când ambele părți sunt înregistrate în scopuri de TVA și doar pentru bunurile și serviciile din lista art. 331 din Codul fiscal: de exemplu deșeuri feroase și neferoase, masă lemnoasă, cereale și plante tehnice, certificate de emisii de gaze cu efect de seră sau energie electrică livrată comercianților5. Majoritatea contractelor de servicii nu intră aici. Unele poziții din listă au termene de aplicare, așa că verifică lista la data contractului.

Plata defalcată a TVA nu mai există

În datele ANAF despre o firmă vezi încă un câmp despre plata defalcată a TVA (split TVA)6. E un câmp istoric: OG 23/2017 privind plata defalcată a TVA a fost abrogată prin art. VI din OUG 78/2019, cu efect de la 1 februarie 202010. Nu are ce căuta într-un contract din 2026.

e-Factura

Facturile dintre două firme stabilite în România trec prin RO e-Factura. Din 1 ianuarie 2026 ai 5 zile lucrătoare de la data facturii ca s-o transmiți (art. 10 din OUG 120/2021)7. Dacă factura e emisă pe lângă sistem, amenda este de 15% din valoarea ei, separat pentru furnizor și pentru clientul care o primește și o înregistrează (art. 13^2)7. Pentru factura de 60.500 lei din exemplu, calculul nostru dă 9.075 lei pentru fiecare dintre cele două firme7.

Un detaliu util la termene: legea spune că factura e comunicată clientului la data la care devine disponibilă pentru descărcare în sistem (art. 10^9 din OUG 120/2021)7. Păstrează această dată; e un reper bun când discutați de la ce zi curge termenul de plată. Restul regulilor sunt în ghidul nostru despre e-Factura.

Când clientul nu plătește: ordonanța de plată

Pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă dintr-un contract între profesioniști, Legea 72/2013 trimite la procedura ordonanței de plată din Codul de procedură civilă (art. 1.013–1.024), prin care poți obține un titlu executoriu (art. 16)1.

Înainte de instanță, ordinea practică e simplă: o somație scrisă, cu calculul dobânzii și al daunelor minimale, apoi discuția cu un avocat. Contabilul îți poate da fișa clientului, soldul și calculul; strategia de recuperare îi aparține avocatului.

Atenție la limite: Legea 72/2013 nu se aplică contractelor cu consumatorii și nici creanțelor înscrise într-o procedură de insolvență (art. 1 alin. (2))1. Dacă partenerul tău apare în BPI, regulile se schimbă și ai nevoie repede de un avocat8.

Cum ne uităm la Lexco pe un contract înainte de semnare

Noi, la Lexco, suntem o firmă de contabilitate, iar partea juridică a unui contract rămâne la avocat. Partea care ajunge în contabilitate și în declarații merită însă discutată cu contabilul înainte de semnare. Concret, de la contabilul tău ar trebui să poți aștepta: o privire pe clauzele de facturare, TVA, rate și recepție, verificarea partenerului în datele publice ANAF, calculul în lei al unei întârzieri și un răspuns direct atunci când o clauză cere un avocat.

Lucrăm după principiile pe care le spunem și pe site: răspunsuri, nu amânări; claritate, nu jargon; aceiași oameni lună de lună; discreție. Întrebările de dinainte de semnare țin de consultanța fiscală, unde lucrăm cu previziuni, bugete și indicatori clari, iar facturile de după semnare, de contabilitatea lunară pe care o ținem pentru firme din Iași și din toată țara. Dacă ai un contract pe masă, scrie-ne: Mihaela Neacsu, expert contabil, răspunde personal mesajelor primite prin site, în cel mult o zi lucrătoare.

Ce să verifici înainte să semnezi: lista

  • Partenerul există în registrul comerțului cu datele din contract, iar cine semnează are drept de reprezentare.
  • Statutul fiscal în datele ANAF: TVA, inactivitate, RO e-Factura, la semnare și periodic pe durata contractului6,5.
  • Partenerul nu apare în Buletinul procedurilor de insolvență8.
  • Termenul de plată e scris în zile, are un punct de pornire clar și nu depășește 60 de zile fără un motiv pe care îl poți apăra1.
  • Recepția are un termen, de cel mult 30 de zile, și un responsabil1.
  • Nicio clauză nu mută data de primire a facturii și nu cere o notificare ca dobânda să curgă1.
  • Penalitățile convenite, transformate în procent pe an, nu sunt sub dobânda legală penalizatoare1,2.
  • Prețul spune clar „plus TVA” sau „TVA inclus”.
  • Știi cine emite factura și cine o încarcă în RO e-Factura, în 5 zile lucrătoare7.
  • Știi cum se tratează modificările de scop și cum se iese din contract. Pentru urmărirea încasărilor, vezi și ce înseamnă contabilitatea lunară bine ținută.

Întrebări frecvente

Care este termenul legal de plată a facturilor între firme?

Dacă contractul nu prevede altceva, dobânda penalizatoare curge după 30 de zile de la primirea facturii. Termenul stabilit în contract nu poate depăși, ca regulă, 60 de zile; unul mai lung e valabil doar dacă nu e abuziv. Autoritățile publice plătesc, de regulă, în 30 de zile1.

Cât sunt penalitățile de întârziere în contractele comerciale în 2026?

Dacă nu ați convenit altă rată, se aplică dobânda legală penalizatoare între profesioniști: rata de referință a BNR plus 8 puncte, adică 14,50% pe an în al doilea semestru din 2026. Rata se fixează pe semestru, după rata BNR din prima zi a semestrului1,2,4.

Cum calculez penalitățile de întârziere?

Înmulțești suma restantă cu rata anuală și cu numărul de zile de întârziere, apoi împarți la 365. La o factură de 60.500 lei întârziată 30 de zile, calculul nostru dă aproximativ 721 lei2. La asta se adaugă echivalentul în lei a 40 de euro, la cursul din ziua plății1.

Ce pierd dacă furnizorul meu e inactiv?

Pentru achizițiile făcute după ce furnizorul a fost înscris în registrul contribuabililor inactivi nu poți deduce nici cheltuiala, nici TVA (art. 11 alin. (7) din Codul fiscal). Verifică statutul înainte de semnare și periodic pe durata contractului5,6.

Pot cere bani în plus pentru recuperarea unei facturi?

Da. Pe lângă dobândă, ai dreptul la echivalentul în lei a 40 de euro și la costurile rezonabile de recuperare care depășesc această sumă, de exemplu onorariul unui avocat1,4.

Surse și referințe

  1. Parlamentul României (2013). Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, art. 1, 3–7, 9, 10, 12, 14 și 16, text consolidat. Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
  2. Guvernul României (2011). Ordonanța nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, art. 3, text consolidat, cu notele privind rata de referință a BNR (Circularele BNR nr. 37/2022, 1/2023, 29/2024 și 35/2024). Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
  3. Banca Națională a României (2026). Raport asupra inflației, august 2026 (deciziile de politică monetară din 15 mai și 10 august 2026). BNR. bnr.ro
  4. Comisia Europeană (2026). Întârzierea plăților, Your Europe: ratele dobânzii pentru întârzierea plăților pe state membre, 1 iulie–31 decembrie 2026, și compensația de 40 EUR. Consultată la 24.10.2026. europa.eu
  5. Parlamentul României (2015). Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, art. 11 alin. (7), art. 291 și art. 331, text consolidat. Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
  6. Agenția Națională de Administrare Fiscală (2026). Serviciul web PlatitorTvaRest, versiunea 9: documentație (statut TVA, TVA la încasare, contribuabili inactivi, plata defalcată a TVA, registrul RO e-Factura). ANAF. static.anaf.ro
  7. Guvernul României (2021). Ordonanța de urgență nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, art. 10, 10^9 și 13^2, text consolidat la 01.06.2026. Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
  8. Parlamentul României (2014). Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, art. 5 alin. (1) pct. 6 și art. 42 alin. (1) și (10), text consolidat. Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
  9. Parlamentul României (2015). Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 92 alin. (1), text consolidat. Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro
  10. Guvernul României (2019). Ordonanța de urgență nr. 78/2019, art. VI (abrogarea OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA). Monitorul Oficial nr. 1031 din 23.12.2019. Portal legislativ, Ministerul Justiției. legislatie.just.ro

Echipa Lexco Expert

Articol scris de echipa Lexco Expert din Iași. Cifrele, termenele și regulile sunt citate din sursele oficiale de mai sus și sunt valabile la data indicată; legislația fiscală se schimbă des, așa că pentru situația firmei tale întreabă-ne înainte să decizi.

Informații verificate la .

Cum documentăm și verificăm articolele →

← Toate articolele
Mihaela Neacșu, expert contabil, la biroul Lexco Expert din Iași, cu Palatul Culturii pe fereastră

Hai să discutăm

Scrieți-i direct Mihaelei Neacșu. Vă răspunde personal, în cel mult o zi lucrătoare.

Sună acum Scrie-ne